Totalul afișărilor de pagină

joi, 3 ianuarie 2013

Fericirea, ultima frontiera

Astazi am fost provocata de catre unul dintre colegii mei, fiind abordata cu intrebarea daca am fost vreodata fericita. Recunosc ca in prima instanta am ramas fara replica.Ma gandeam ce anume l-a determinat sa ma intrebe asta. De fapt, stiu ca sunt destul de exigenta cu mine, iar starea de permanenta nemultumire, transmite poate mesajul asta : ca as fi nefericita. Dar nu este asa. Aceasta nemultumire ma ajuta sa obtin ceea ce imi doresc, ma provoaca sa continui pentru a-mi atinge scopul, este de fapt focul meu intern care ma ridica si ma determina sa merg mai departe pe drumul meu.

Discutia pe aceasta tema a deraiat la un moment dat asa cum era si de asteptat. Eu sunt constienta ca parerile sunt impartite si ca, fiecare are propria lui definitie pentru fericire, pentru ca suntem (Slava Domnului !) diferiti si percepem altfel starile prin care trecem, chiar daca interactionam cu acelasi stimul. Cu toate astea, eu nu cred in prostii de genul ca lumina si caldura soarelui/ firicelul de iarba/ zambetul de dimineata al iubitei este ceea ce ii face pe unii fericiti....Dat fiind faptul ca, starea de fericire dureaza atat de putin, am inceput sa ne imbatam cu apa rece si sa afirmam cele de mai sus. Incurcam deseori starea de recunostinta ca avem anumite lucruri sau placerea de a ne ocupa de pasiunile noastre, cu starea de fericire, pe care as pune-o pe un piedestal mai sus.

La un moment dat in existenta mea, am citit cate ceva pe marginea acestui subiect, ultima carte fiind cea a lui Richard Schoch - "Secretele fericirii. Ce putem invata din trei milenii de cautari". Intr-adevar subiectul este abordat un pic din perpectiva filozofica, insa sunt cateva idei care iti vor da ceva batai de cap si te vor ajuta sa percepi altfel starea de fericire. De exemplu, se vorbeste despre faptul ca o viata feiricita nu consta doar din momente in care placerea este mai mare decat suferinta si ca uneori ar trebui sa renuntam la o placere si sa acceptam suferinta, pentru o placere ulterioara si mai mare si trainica. Suferinta practic ne pregateste pentru fericire (conform epicurismului).

In definitiv si la urma urmei, cum poate fi cuantificata fericirea ? Are cineva vreo idee ? 

Eu stiu doar ca dureaza mai mult decat un orgasm...:))

Seara buna !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu