Ador sa fiu doar a mea

Imi plac deseori momentele de singuratate, in care sunt doar a mea... Incerc sa ma descopar permanent ... sa imi vorbesc ... sa ma ascult ...  Nu reusesc mereu si ma mai cert inca pentru lucruri banale.

Uneori insa, imi este rusine cu mine, desi nu ar trebui. Poate ca educatia sau mediul in care am crescut si m-am dezvoltat sunt de vina ... Cine stie ? Voi mai lucra la partea asta ... candva.

Daca am timp suficient de impartit doar cu mine, patrund cu bocancii si in adancul sufletului meu. Ador sa-mi intalnesc trairile si urasc momentele in care mi le reprim. Parca as fi sufletesc programata, sa pun STOP, la intersectii nesemaforizate. Nu inteleg de ce ? Se pare ca mai am multe de invatat ...

Inchid ochii ... Plutesc... Un miros imbietor si familiar, imi inunda simturile. Dupa cateva clipe de liniste, imi aud inima cum o ia aiurea la vale ... ca la sanius. Pulsul imi creste. Incerc sa deslusesc despre ce este vorba... Amintirea unei mari foste iubiri inca imi mai da batai de cap din cand in cand. Este o amintire dulce-amaruie pe care o pastrez in fantana adanca a sufletului meu astfel incat sa nu ajung intotdeauna la ea. Pare atat de departe de mine si totusi atat de recenta.

Sunt insa bine. Zambesc, deschid ochii si trec mai departe. Mai am multe de vazut, trait, simtit.

Am nevoie de o vacanta mai lunga pentru a ma intalni cu mine ... O programez deja.

Ador sa fiu doar a mea !

Let go ...

Mesajul meu este, a fost si va fi intotdeauna : NU RENUNTA !

Nu renunta la vise, dorinte, oamenii din jurul tau, pe care ii indragesti, dar care te mai dezmagesc din cand in cand  .... Suntem oameni si mai gresim din cand in cand. :))

Insa, sunt situatii in viata in care cel mai bun lucru pe care il poti face ca sa-ti fie bine este sa renunti ... sa iti spui "It's time to let go ... it will be ok !". 

Incearca asta o data atunci cand simti ca esti coplesit/a de anumite situatii sau cand ai ceva retineri cu privire la anumite decizii.

Succes !

Sunt pregatita ...

Da. Chiar sunt. Incep sa simt atmosfera de Sarbatoare. Incet, dar sigur. :)

Imi intru in starea aia boema, din care imi revin cu greu dupa Sf Ion, cand voi fi trezita la realitate pentru ca voi fi leftera ... din nou. Pana atunci, simturile imi sunt invadate de franturi de povesti ai copilariei mele ... aerul intepator al iernii ... colinde ... rasete. Cat farmec are anotimpul asta !

Mi-e dor de zapada, de serile de pregatire dinaintea venirii Mosilor (cate scrisori le-am lasat in ghetute sau brad !), de pomul de Craciun de acasa pe care il atacam marinimoasa, lasand in urma mea doar ambalajele dulciurilor ... 

Ce vremuri ! Abia acum am inceput sa le apreciez la adevarata valoare ... 

Acum ma duc sa-mi lustruiesc cizmele. In aceasta seara, voi fi din nou "vizitata"... :))

Seara buna !

P.S.: In imaginile de mai jos (facute la Sinaia in decembrie 2008), regasiti lucruri de care mi-e tare dor ... si o felicitare din partea mea pentru voi.

                              

Bine v-am regasit !

Nu am mai scris de mult timp. Da : stiu. Mi-am promis ca voi face asta zilnic, dar, dupa cum puteti vedea nu mi-am respectat promisiunea. Din nou. De ce am facut o pauza ? Nu pentru ca nu as mai avea inspiratie sau timp disponibil de a-mi asterne gandurile, ci pentru ca vroiam sa-mi dau seama daca scriu pentru ca "trebuie" sau pentru ca imi doresc si simt ca vreau sa fac asta.

Gata analiza. Acum simt ca pot continua. Mi-ati simtit lipsa ?

Eu sper ca da ... 

Bine v-am regasit, dragii mei !

Foto